România se află pe locul cinci în Europa în funcţie de ponderea economiei subterane în Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, după Letonia, Estonia, Bulgaria şi Croaţia, potrivit unui studiu Visa Europe care analizează structura şi impactul economiei subterane şi evaluează rolul pe care îl pot avea plăţile electronice în reducerea acesteia.
România se află pe locul cinci în Europa în funcÅ£ie de ponderea economiei subterane în Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, după Letonia, Estonia, Bulgaria ÅŸi CroaÅ£ia, potrivit unui studiu Visa Europe care analizează structura ÅŸi impactul economiei subterane ÅŸi evaluează rolul pe care îl pot avea plăţile electronice în reducerea acesteia.
Economia subterană din România a repezentat 33 la sută din PIB în 2008, respectiv 46 miliarde euro. Statele UE care deÅ£in cote mai ridicate ale economiei subterane în PIB sînt Letonia ÅŸi Bulgaria, cu 36 la sută, ÅŸi Estonia ÅŸi CroaÅ£ia, cu 35 la sută. "Prin combaterea unuia dintre factorii care încurajează economia gri, ÅŸi anume legătura dintre numerar ÅŸi economia gri, guvernul poate reduce economia subterană cu 10 la sută, pînă la 15 la sută, ceea ce reprezintă un total de 5-7 miliarde euro", arată Visa. România înregistrează valori ridicate ale economiei subterane în majoritatea industriilor. În producÅ£ie, construcÅ£ii, comerÅ£, economia subterană depăşeÅŸte o treime din contribuÅ£ia la PIB a sectorului, dar aceasta este mult mai extinsă în alte domenii precum transport, hoteluri sau restaurante. "Cazurile tipice Å£in de deÅ£inerea mai multor locuri de muncă, dintre care o parte sînt la negru, larga răspîndire a muncii ÅŸi plăţii la negru în domeniul serviciilor. Un alt exemplu vine din industria turismului, unde există un număr mare de locuri de cazare neînregistrate în staÅ£iunile de pe litoral, în staÅ£iunile montane, cît ÅŸi în Deltă", se mai arată în comunicat. Studiul mai arată că România prezintă o serie de caracteristici specifice care încurajează dimensiunea ÅŸi sfera de aplicare a economiei subterane, printre care nivelul ridicat al contribuÅ£iilor sociale plătite de angajator ÅŸi de angajat, cadrul legislativ complex ÅŸi instabil care îngreunează plata impozitelor, angajările la negru din cauza ratei ridicate a ÅŸomajului din perioada de tranziÅ£ie, menÅ£inerea agriculturii de subzistenţă, lucrători slab calificaÅ£i ÅŸi, în consecinţă, o răspîndire largă a sărăciei ÅŸi a salariilor mici, precum ÅŸi numărul mare de IMM-uri implicate în economia subterană. Pe de altă parte, economia bazată pe cash favorizează economia subterană, întrucît plăţile în numerar reprezintă soluÅ£ia cea mai la îndemînă pentru păstrarea anonimităţii tranzacÅ£iilor, conform studiului Visa. În plus, concluziile studiului confirmă că există o legătură strînsă între prevalenÅ£a plăţilor în cash ÅŸi mărimea economiei subterane dintr-o Å£ară. Economiile cu un număr redus de plăţi electronice pe cap de locuitor, cum este ÅŸi România, au un nivel ridicat al economiei subterane, spre deosebire de ţările unde plăţile electronice sînt mult mai răspîndite, cum ar fi Marea Britanie ÅŸi Austria. De asemenea, gradul redus de bancarizare din România favorizează economia subterană, potrivit studiului. "PuÅ£in peste jumătate din populaÅ£ia României deÅ£ine conturi bancare, lucru care plasează România în partea superioară a clasamentului. În plus, în România se înregistrează cea mai ridicată pondere a salariilor plătite "în plic", în comparaÅ£ie cu restul ţărilor europene - 23 la sută din populaÅ£ie. Chiar ÅŸi în cazul salariilor plătite pe card, majoritatea posesorilor de carduri retrag întregul salariu de la bancomat ÅŸi efectuează plăţile în numerar", mai arată studiul. Economia subterană are o valoare estimată la 2.100 miliarde euro la nivelul Europei, respectiv 16 la sută din PIB, ÅŸi reprezintă între 10 la sută din PIB în Marea Britanie ÅŸi aproape 40 la sută în unele ţări din Europa Centrală ÅŸi de Est. (Sorin B.)
Institutul pentru Politici Publice (IPP) cere Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) să retragă proiectul de ordonanţă privind introducerea cărţii de identitate electronice, invocînd "costurile excesive şi inoportune în acest moment pentru implementarea unei asemenea măsuri".
Potrivit unui sondaj al Comisiei Europene, 41 la sută din români ar adopta euro imediat, în timp ce acelaşi lucru ar face 25 la sută din bulgari şi 16 la sută dintre unguri.
Depozitele populaţiei şi ale firmelor au scăzut în iulie cu 1,3 la sută faţă de iunie, dar au crescut cu 5,8 la sută comparativ cu aceeaşi lună de anul trecut, la 167,9 miliarde lei, în contextul unei reduceri lunare mai accentuate a economiilor în valută ale populaţiei, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Mulţi dintre aditivii alimentari cunoscuţi sub numele de E-uri, demonizaţi de cei preocupaţi de alimentaţia sănătoasă, fac mai mult bine decît rău, potrivit cercetărilor lui Stefan Gates, realizatorul unui documentar pe acest subiect pentru BBC.
Considerată un obiect banal, cutia de conserve, inventată de un francez şi care a sărbătorit, zilele trecute, două secole de existenţă, a revoluţionat modul în care oamenii consumă alimente.
Becurile incandescente de 75 W se vor retrage treptat de pe piaţă, începînd cu 1 septembrie 2010, a anunţat Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APCR). Procesul de retragere a demarat în 2009 cu becurile de 100 de waţi.
Ultimile evenimente din România şi aici mă refer la ceea ce vedem de cîţiva ani, adică oameni aruncaţi în şomaj, bătrîni care sînt condamnaţi la foame şi neajunsuri, prostie, corupţie şi colcăială nesimţită prin minsterele publice, apoi tinerii care sînt nevoiţi să îşi găsească un viitor mai bun în alte părţi ale Europei, mă face să cred că nici pe mai departe lucrurile nu se vor schimba în bine, chiar dacă o licărire de speranţă spre normalitate ar fi undeva pe la orizont.
Indiferent dacă un om este slab sau gras, abdomenul proeminent este periculos pentru sănătate şi se asociază cu mai multe riscuri de deces din cauza anumitor boli, arată un studiu american.
Statisticile privind incidenţa diabetului în România situează ţara noastră pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte numărul de îmbolnăviri.
Nu puţini dintre noi s-au întrebat care ar fi cele mai potrivite alimente ce trebuie consumate pentru întărirea şi refacerea sistemului imunitar şi echilibrului natural al organismului.
România are una dintre cele mai scăzute rate de angajare din UE a persoanelor cu vîrste cuprinse între 15 şi 64 de ani, de 58,6 la sută în 2009, în timp de media Europei este de 64,6 la sută, iar clasamentul pe ţări este condus de Olanda (77 la sută), Danemarca (75,7 la sută) şi Suedia (72,6 la sută).
Restanţele românilor la bănci cresc îngrijorător de la o lună la alta. Potrivit ultimelor date publicate de Banca Naţională a României (BNR), creditele restante au crescut în primul semestru cu 67 la sută, la 13,6 miliarde de lei, majorîndu-şi ponderea în total împrumuturi de la 4,05 la sută, la 6,4 la sută.
Populaţia României a scăzut cu 1.891 de persoane în iunie faţă de luna anterioară, din cauza sporului natural negativ, a informat Institutul Naţional de Statistică (INS).
Informatia de Nord Est | Publicatie saptamanala din Botosani si Suceava | Anunturi gratuite Botosani si Suceava | Anunturi Botosani si Suceava | Stiri Botosani si Suceava | Editia Online
